Știi “sentimentul Poltergeist”? Apare în niște situații anume. Să vedem:

S-a betegit puțin casca, telefonul smart preia aiurea semnale de la ea și, când ești mai liniștit în liniștea gândurilor, pac! Siri strigă la tine. Cică n-a înțeles ceva și te roagă să vorbești mai clar. (Da, Siri aia care, atunci când ai descoperit-o și te distrai dându-i binețe, îți amintea pe ton grav-serios că ea e inteligență artificială și te sfătuia să nu te legi emoțional de ea).

Sau când s-a ars o siguranță ori s-a bug-uit cumva computerul de bord, iar ștergătoarele prind viață și voințe proprii și încep să danseze prin fața ochilor tăi și fără muzică. (Să zicem că pe buletinul de știri de la radio).

Sigur, nimic nu se compară cu recentul necaz colectiv din Colorado, unde vocea lui Google Maps a dus vreo 100 de șoferi (+mașinile lor) undeva în câmp, băltoace și bălării, fiindcă a fost o eroare în sistem, iar sistemul a căutat drumul ocolitor până a ocolit drumul. Sigur, și-atunci îți amintești cum era cândva, când trăgeai pe dreapta lângă primul căruțaș și-l întrebai pe unde s-o iei.

Inteligența Arificială n-are neapărat înfățișare umanoidă (deși poate avea și așa ceva), e prezentă deja în fiecare minut din fiecare zi din viața noastră și e, probabil, cea mai complexă și mai spectaculoasă creație umană din istoria omenirii.

Îi simțim cotidian prezența, aflăm noutăți impresionante, dar adevărul e că habar n-avem dimensiunea monumentală și potențialul Inteligenței Artificiale. Schimbările profunde aduse de AI / IA în diferite industrii poate face multă lume să creadă că suntem aproape de a atinge vârful cercetării și dezvoltării inteligenței artificiale. Mai degrabă nu.

Dar adevărul e mai degrabă că fiecare aplicație nouă pe care o vedem abia de e un vârf de iceberg.

E aproape imposibil să obținem o perspectivă cuprinzătoare asupra impactului potențial pe care AI / IA îl va avea în viitor. E revoluționar deja, iar asta încă din etapa timpurie a existenței sale.

Creșterea rapidă a AI / IA și capacitățile sofisticate și puternice îi pot face pe oameni temători sau chiar paranoici în legătură cu inteligența artificială. Dacă preiau mașinile controlul? Sau, mai mult de-atât, când vor prelua controlul? Normal, asta e o frică numai bună de best seller și blockbuster.

 

Până să ne înghită MATRIX, mai bine dăm o raită prin rețea și ne uităm la salturile pe care inteligența artificială le-a provocat și la impactul pe care deja îl are în viețile noastre.

Că Inteligența Artificială e în lumea reală e un fapt. E în relația noastră cu băncile, cu furnizorii de servicii, cu listele de prieteni, cu planurile și cu zilele de concediu.

Roboții” cu care interacționăm tot mai des și mai eficient în viața de zi cu zi folosesc puterea a două ramuri ale AI / IA: prelucrarea limbajului natural și generarea de limbi naturale, pentru a interacționa cu utilizatorii umani. Vorbim cu ei când sunăm la bancă, la companii de utilități, când intrăm în magazine online sau pe te miri ce alte site-uri web (cum ar fi, să zicem de dragul de a bifa și asta, pe site-uri pentru adulți)

Inteligența Artificială ne pune sub nas informație de tot felul în timp real. Ne oferă cele mai spectaculoase scurtături și ne oferă timp. Mult timp. Desigur, algoritmii sunt la fel de buni precum codul / codurile care îi guvernează și datele folosite. Și, uneori, pot da erori. La fel cum, uneori, pot deveni instrumente de meta-guvernare a grupurilor. De înșelătorie și de manipulare. Dar asta nu face decât să pună presiune pe giganții tehnologici să repare, să îmbunătățească, să dezvolte.

Să mai vorbim despre impactul inteligenței artificiale în design tehnologic? Munca umană de luni de zile e înlocuită de configurații și soluții complexe și inovatoare livrate în doar câteva ore.

Lista e imensă, dar o chestie ciudată pe care autorul articolului o poartă la mână îi aduce aminte agasant deja că au trecut 3 ore de când ar fi trebuit să mănânce. Și că nici apă n-a băut de-ajuns. Ca să nu mai vorbim de puținătatea pașilor făcuți azi.